•  Last Update: May 20, 2018 
  • EN
prima
pagina
articole presa
(old stuff)
articole
web
convertoare
de putere
pagini
vizitatori
pagini
prieteni (1)
pagini
prieteni (2)
proiecte
vechi
aparate
electrocasnice
circuite
cu relee
traduceri
(old stuff)
control
lumina
linkuri
tematice
contact
guestbook

atelier

audio

smps
echipamente
de sudare 1

auto-moto

iButton
sumar
(site-map)
actionari
electrice
surse
liniare
relee
de timp
echipamente
de sudare 2
control
temperatura
incarcatoare
de baterii
sectiune
premium
Circuit de comanda pentru un elevator electric
Control circuit of an electric elevator
Din punctul de vedere al numarului de infasurari bobinate pe stator, motoarele de inductie de curent alternativ se clasifica in general in doua mari categorii:
  • Motoare de inductie monofazate
  • Motoare de inductie trifazate
Infasurarilor bobinate pe stator li se datoreaza generarea campului magnetic invartitor care pune in miscare rotorul.
Daca la motorul de inductie trifazat campul magnetic invartitor este creat in mod natural in stator, datorita insasi naturii alimentarii, fiind singurul tip care se bucura de acest avantaj, nu la fel stau lucrurile in cazul motorului de inductie de curent alternativ monofazat, care, pentru crearea campului magnetic invartitor necesita componente auxiliare.
Comparativ cu celelalte tipuri existente in exploatare, motorul de inductie monofazat este probabil cel mai raspandit acolo unde nu este disponibila o retea trifazata de alimentare, prezentand o serie de avantaje: ieftin, fiabil, cheltuieli minime cu mentenanta.
Toate motoarele de inductie monofazate au clasicul rotor de tip "colivie de veverita" (in scurtcircuit).
Alimentand statorul cu tensiunea alternativa monofazata, curentul produce un camp magnetic pulsatoriu, care nu poate genera cuplul necesar rotatiei, rotorul va vibra dar nu se va roti astfel ca fi necesar un mecanism auxiliar de pornire.
Mecanismul auxiliar de pornire al motorului de inductie monofazat include in majoritatea cazurilor o infasurare auxiliara bobinata pe stator, cunoscuta popular sub denumirea de "bobina ajutatoare".
Aceasta infasurare de pornire poate avea in serie un condensator si/sau un contact centrifugal care o deconecteaza dupa pornire, la atingerea a 75% din turatia nominala a motorului. Exista mai multe tipuri de astfel motoare monofazate care difera in ceea ce priveste mecanismul de pornire, unul din acestea fiind cel din prezenta aplicatie, motorul PSC (Permanent Split Capacitor).
Acest motor are un condensator conectat permanent in serie cu infasurarea de pornire, ceea ce face ca aceasta sa devine infasurare auxiliara odata ce rotorul a atins turatia nominala. Intrucat condensatorul trebuie proiectat pentru functionare continua si nu doar pentru pornire, acesta nu poate produce efectul clacicului condenasator de pornire (cuplu de la 200% la 400% din cuplul maxim), cuplul de pornire al motorului PSC este relativ mic, de la 30% la 150% din cuplul maxim. Astfel, motorul PSC are curentul de pornire redus, uzual mai mic de 200% din curentul maxim, ceea ce-l face excelent pentru aplicatii cu porniri/opriri dese. Are o serie de avantaje, poate fi proiectat pentru un randament optim si un factor de putere ridicat la sarcina maxima, este considerat cel mai fiabil dintre motoarele monofazate, in principal datorita faptului ca nu necesita contact centrifugal de pornire.
Motor tip Permanent Split Capacitor

Un astfel de motor este si cel care echipeaza elevatorul in discutie. Este un motor de tip EB100L4A, de 2kW, 14.2A, 1730 rpm, cu condensator de 45 microfarazi. Ansamblul are 6 borne de legatura cu exteriorul, doua pentru bobina lucratoare, doua pentru bobina ajutatoare si doua pentru condensator.
Circuit de comanda pentru un elevator electric
Pentru cele doua sensuri de rotatie ale motorului, schema utilizeaza doua contactoare de curent alternativ de tip A9-30-10, fiecare avand cate 4 contacte normal-deschis, notate in schema C1 si C2.
Intrucat contactoarele utilizate nu au din constructie contacte normal-inchise care ar fi fost utile pentru interblocarea comenzilor SUS/JOS, s-a prevazut si un releu intermediar mai mic, de tip RI-13, notat in schema C3, a carui bobina este legata in paralel cu bobina contactorului C2 (comanda "JOS").
Un contact normal-inchis al releului C3 este plasat in serie cu bobina contactorului C1 (comanda "SUS").
Acest mod de conectare nu permite actionarea simultana a contactoarelor C1 si C2, in orice moment fiind cuplat numai unul din cele doua contactoare.
Motorul lucreaza numai atunci cand unul din butoanele de comanda "SUS" sau "JOS" este apasat, aceste butoane fiind de tipul cu revenire, avand fiecare cate un contact normal deschis.
Varianta 2:


Varianta 2 utilizeaza butoane cu 2 contacte (NI+ND).
Se asigura o protectie suplimentara prin interblocajul suplimentar realizat de butoane.
Circuit de comanda pentru un elevator electric
Inapoi...
Valid XHTML 1.1 Enciclopedie de electronica Emil MATEI - Electronic Circuits Collection un portal cu si despre tehnologie in memoria revistei Tehnium