•  Last Update: May 20, 2018 
  • EN
prima
pagina
articole presa
(old stuff)
articole
web
convertoare
de putere
pagini
vizitatori
pagini
prieteni (1)
pagini
prieteni (2)
proiecte
vechi
aparate
electrocasnice
circuite
cu relee
traduceri
(old stuff)
control
lumina
linkuri
tematice
contact
guestbook

atelier

audio

smps
echipamente
de sudare 1

auto-moto

iButton
sumar
(site-map)
actionari
electrice
surse
liniare
relee
de timp
echipamente
de sudare 2
control
temperatura
incarcatoare
de baterii
sectiune
premium
start thread
Subiect lansat de Biro Alpar.
Invitam vizitatorii sa-si exprime opiniile. Orice comentariu e binevenit. Folositi formularul: CONTACT
Redresor trifazat in punte complet comandata, cu tiristoare
comentarii

Post #1 - EM - emil.matei.ro - 15.03.2007 23:59:

Pentru inceput, date mai amanuntite despre tiristoarele mentionate, care s-au fabricat la IPRS Baneasa:
Tensiunea de varf in stare de conductie VTM in functie de curentul de varf in stare de conductie:


Puterea maxima disipata Pmax in functie de curentul mediu redresat Io pentru diferite unghiuri de conductie (montaj monofazat 50Hz:


Puterea maxima disipata Pmax in functie de curentul mediu redresat Io pentru diferite unghiuri de conductie (frecventa 50Hz:


Curentul mediu redresat Io in functie de temperatura capsulei Tc pentru diferite unghiuri de conductie:


Curentul mediu redresat Io in functie de temperatura capsulei Tc pentru diferite unghiuri de conductie:


Corelatia intre puterea maxima disipata Pmax si temperaturile maxime admisibile Tc si Tamb:


Impedanta termica tranzitorie Zth(t) in functie de timp, pentru dispozitivul singular sau montat pe radiator:


Tensiunea directa de varf de poarta VFGM functie de curentul direct de varf de poarta IFGM:


In ultima diagrama se pot vedea cerintele impulsurilor de comanda pe grila. Probabil DCGul realizat de dvs nu poate asigura acesti parametri (mai pretentiosi comparativ cu tiristoarele de 4A, la care spuneti ca e OK). Va invit sa postati schema in stadiul actual, in special configuratia iesirilor DCG si datele transformatoarelor de impuls utilizate, cu precizarea tensiunilor de alimentare, eventual oscilogramele impulsurilor. Folositi impulsuri singulare, ori trenuri de impulsuri? Ce amplificatoare folositi dupa iesirile din BA145?

Post #2 - Biro Alpar - 16.03.2007 16:11:

Atasat va trimit schema cu specificatia ca rezistentele din colectorul driverelor sunt de 44 ohmi pt T209K sau 200 ohmi pt Th de 4A.transformatoarele de impuls au cate 100 spire pe ferita E+E de 20 mm folosite in sursele de calculator in comanda tranzistoarelor de putere.
Grupele RC dintre A-K lipsec din cauza ca nu am avut datele tiristoarelor -nu stiu daca si aceata poate fi cauza problemei ?!
O alta observatie ar fi faptul ca din greseala am proiectat cablajul astfel incat rez.de 1,5 Kohmi de pe pinul 15 al integratului vine pe +15V si nu pe -15V ,dar incercind sa-l pun la locul lui s-au dat peste cap defazajele impulsurilor de comanda ,astfel incat char si in conexiune in monofazat,la 0V pe pinul 8 curentul anodic a fost maxim, asa ca l-am lasat pe +15 si se pare ca asa ii place.

Post #3 - Biro Alpar - 16.03.2007 19:50:

Se pare ca am descoperit o greseala fatala:la tiristoarele de putere am inversat canalele de semnal care vin de la pinii 10 cu cele de la 14.aceasta ar explica faptul ca nu mi-au desdchis tiristoarele.Luni am sa fac o proba si va dau o veste.
Daca asa e,ramane de depistat doar problema cu regimul tranzitoriu.
Multumesc pentru datele tiristoarelor
Biro Alpar

Post #4 - EM - emil.matei.ro - 16.03.2007 23:59:

Releul din schema de mai jos cupleaza la alimentarea partii de comanda, cu o mica temporizare, dupa stabilirea tensiunilor in partea de forta, deblocand impulsurile comanda ale tiristoarelor. E un reed de 12V alimentat din +24V (la fel ca transformatoarele de impuls), printr-o rezistenta si avand in paralel un electrolitic de 22uF.
La oprire, blocheaza din nou impulsurile de comanda. E o rezolvare eficienta a problemelor de regim tranzitoriu, pe care am vazut-o in multe echipamente industriale.

In ce priveste comanda pe grile, fiind vorba de tiristoare de putere, e de preferat alimentarea etajului amplificator de impulsuri cu 20...24V (nu cu 15V). Oricum aceasta tensune, nestabilizata, e disponibila la intrarea in stabilizatorul de +15V
In plus, in schema propusa, pt comanda nu se folosesc impulsurile asa cum le livreaza BAA145, ci trenuri de impulsuri generate de un oscilator, care chopeaza impulsurile date de BAA145, procedeul fiind mult mai eficient.
Schema e dintr-o instalatie industriala foarte fiabila, pe care am experimentat-o in timp in multe variante. Desigur, in locul astabilului cu tranzistori se poate pune un 555, circuite CMOS, etc.etc.
Am redesenat si schema tipica de aplicatie in trifazat a circuitului integrat BAA145, asa cum e prezentata in catalog:

Click pentru a mari desenul!

Post #5 - EM - emil.matei.ro - 17.03.2007 18:45:

Acelasi procedeu, comanda cu trenuri de impulsuri, foloseste si un montaj prezentat pe acest site, in articolul "Circuite cu tiristoare in echipamente de sudare electrica prin presiune" O parte din dinschema, redesenata pentru a evidentia circuitele mentionate, este urmatoarea:
Dupa cum se vede in schema de mai sus, trenurile de impulsuri sunt generate de un inversor CMOS de tip 40106, perioada semnalului generat la pinul 2 fiind de circa 100 microsecunde (ceea ce inseamna o frecventa de 10KHz). Impulsurile au latime de 10 microsecunde (cam o zecime din perioada).
Vedeti ca la articolul mentionat sunt date si formele de unda vizualizate cu osciloscopul.
Amplificatorul, cu tranzistor Darlington BD679 e alimentat cu 18V nestabilizat.
Transformatorul de impuls e pe miez de tole de ferosiliciu de 1cmp iar infasurarile au cate 100spire de 0.3mm CuET2, cu izolatii serioase din novolit (carton presat cu folie poliesterica - PES).

Post #6 - Biro Alpar - 19.03.2007 08:47:

Din pacate din verificarile facute la conexiuni, totul a fost in regula.
Am rezolvat si problema punctului de conexiune la -15V.La o valoare a rezistentelor pe pinul 7 de 150 Kohm si-au revenit fazele impulsurilor la normal cu rezistenta de 1.5 Kohm conectata la locui lui.0V la comanda corespude la 180 grade al impulsului iar la cca 8V impulsul aunge la O grade.
Am facut insa urmatorul experiment:Am vrut sa verific daca tiristoarele lucreaza si pe alternanta negativa in monofazat.Am inversat anodul cu catodul si am comandat poarta de pe iesirea 10.In aceasta conexiune TIC106 a lucrat,iar T209K nu. Se pare ca la valoarea rezistentei de limitare de 44 Omi, curentul de c-da era la limita iar capacitatea parazita intre catod si grila in conexiunea respectiva mi-a anulat curentul de c-da.
Am micsorat rezistenta la 22ohmi si s-a rezolvat problema, tiristorul a inceput sa lucreze si pe alternanta negativa. Am sperat ca s-a rezovat problema de tot.
...la proba in trifazat am constatat ca nu s-a schimbat nimic, puntea nu scoate nici o tensiune si din cand in cand sar sugurantele de pe faze.
Eu nu mai am nici o idee
Dvs.aveti ?

Post #7 - EM - emil.matei.ro - 19.03.2007 22:45:

In aceasta etapa, cred ca doua sunt problemele montajului:
1-problema de sincronizare
2-impuls de comanda prea anemic pt deschiderea tiristoarelor de putere, ori saturarea miezului trafo impuls.

In schema dvs (Post #2 - BA - 16.03.2007 16:11:), ati lasat in aer pinii 15 de la toate cele 3 integrate. La aplicatii in trifazic acesti 3 pini trebuie legati toti impreuna, iar punctul comun vine conectat la -15V prin rezistenta de 1K5. La randul lor, pinii 16 sunt deasemenea conectati impreuna, asa cum corect ati desenat in schema mentionata.
Daca va uitati in datasheet la schema interna a integratului, la acesti pini sunt conectate diodele zener interne Z4 respectiv Z3. Facand in exterior cele 2 grupari prin care puneti paralel cate 3 pini, zenerele vor apare in paralel astfel ca tensiunea de referinta va fi dictata de zenerul cu tensiunea cea mai mica, acesta fortand potentialul la valoarea respectiva pt toate trei integratele, asigurandu-se astfel o buna simetrie a fazei celor trei impulsuri. In acest fel, condensatoarele care vin la pinii 7, vor fi incarcate si descarcate la acelasi nivel de tensiune pe cele 3 canale. In plus, pentru a obtine o buna simetrie a fazarii impulsurilor trebuie sa imperecheati componentele R, C care vin la pin 7, ca sa aveti constante de timp identice.

Referitor la proba cu trifazat, CE SARCINI ATI PUS LA IESIRE ???
Eventual trimiteti o schema bloc cu montajul de test. Faceti testele alimentand montajul printr-un trafo trifazic de separare, sau, daca nu aveti, folositi 3 transformatoare monofazate legate corect (important pt cele 3 semnale de sincronizare). Asta ca sa puteti face teste cu vizualizare pe osciloscop.

Post #8 - Biro Alpar - 20.03.2007 09:01:

Pinii 15 doar pe schema au ramas in aer, practic sunt conform schemei de aplicatie.
In schema de comanda a trafurilor de impuls am facut urmatoarele modificari:Am pus primarul trafului de impuls in colectori cu diode de protectie in paralel,cu rezistenta de limitare de 22 ohmi am pus in paralel un condensator de 22uF si am alimentat aceste circuite de pe +18 V nestabilizat. Astfel am obtinut la iesiri pe o sarcina de 47 ohmi un impuls de aproape dreptunghiular cu palierul superior cazator cu aplitudine de 12V,durata impulsului fiind reglat la 0.2 ms din grupul RC de pe pinul 11 de 33nF resp 10 Kohmi.
Nu stiu daca are senns marirea impulsului de comanda cu trenuri de impulsuri avand in vedere faptul ca in conexiune monifazata mi-au lucrat chiar si cu impulsuri mult mai anemice.
Sarcinna in test e 200W (2 becuri de 100W), dar am incercat si cu un radiator de 2 KW insa fara nici un rezultat. In trifazat inca nu am avut posibilitate de a pune osciloscopul,dar in monofazat toate cele 3 circuite se comporta identic, iar dupa cum v-am amintit, cu TIC106 schema functioneaza ireprosabil si in punte trifazata. O observatie interesanrta : in monofazat,masurand cu osciloscopul semnalul intre catod si grila la tiristoarele de putere,acesta e un salt de tensiune care apare in momentul aparitiei impulsului de comanda si revine la 0 numai dupa disparitia curentului anodic; o fi avand grila asa o capacitate parazita ?

Post #9 - Biro Alpar - 21.03.2007 08:44:

Facand proba in varianta semicomandata, (cu cate 3 tiristoare suntate cu diode) schema a functionat pe ambele alternante.Deci a ramas problema sincronizarii intre faze.Mi-am dat seama ca trebuie sa intercalez intre iesirile integratelor si intrarile amplificatoarelor de impuls o matrice cu diode, care sa asigure in momentul deschiderii alternantei pozitive pe o faza deschiderea alternantei negative pe o alta faza s.a.m.d. ,altfel nu poate sa se inchida circuitul pe sarcina.Nici succesiunea fazelor nu este indiferenta, este dictata de matrice. Am mai facut cateva modificari: si anume am pus cate un condensator de 100 nF intre pinii 6 ai integratelor si +15V, ca in momentul alimentarii circuitelor sa se inhibe impulsurile la iesie pana cand se incarca condensatorii (pinul 6 la +15V inhiba impulsurile), in plus am pus un intrerupator in serie cu alimentarea amplificatoarelor de impuls.Chiar si asa am patit cand succesiunea fazelor nu era in regula sa-mi sara sigurantele de pe doua faze.Am aflat ca la tiristoarele mari, curentul anodic dispare intarziat fata de trecerea prin 0 spre negativ a fazei.Daca in acest interval de timp un alt tiristor de pe o alta faza primeste comanda sau e deja deschis, se produce scurtcircuit intre faze.Problema asta urmeaza s-o studiez.

Post #10 - Cristea Sabin - 12.04.2007 14:32:

SINT INGINER ELECTRONIST SI AM O MARE EXPERIENTA IN PROIECTAREA REDRESOARELOR TRIFAZATE COMPLET COMANTDATE. LA O PRIMA OBSERVATIE A SCHEMEI REZISTENTELE DE 10K DE LA PINUL 2 TREBUIE SA FIE DE 120K PENTRU A ASIGURA RAMPA DE TENSIUNE DE 10 MS.

Post #11 - Cristea Sabin - 12.04.2007 14:48:

SINCRONIZARILE PT. CELE TREI INTEGRATE UAA145 SINT GRESITE. PUTETI FOLOSI SINCRONIZAREA FATA DE MASA NUMAI IN MONOFAZAT. IN TRIZAZAT TREBUIE FOLOSIT UN SISTEM CU IZOLARE PENTRU SINCRONIZARE. ... SCHEMA DE COMANTA PENTRU UN SISTEM TRIFAZAT IN CARE ESTE NECESARA SI O DEFAZARE A SISTEMULUI DE SINCRONIZARE(SINCRONIZAREA SE FACE CU TENSIUNI DE FAZA IAR TENSIUNEA PE SARCINA ESTE TENSIUNE DE LINIE CARE ESTE DEFAZATA FATA DE TENSIUNEA DE FAZA). V-AM SPUS ANTERIOR DE REZISTENTA DE 10K DAR AM GRESIT DEOARECE NU M-AM UITAT LA VALOAREA CAPACITATII ...O ALTA VALOARE A CAPACITATII DECI REZULTA O ALTA REZISTENTA CALCULATA.

Post #12 - Balaban Ionel - 16.05.2007 14:59

Salut! Cineva era interesat de o schema de fazare a unei punti trifazate. In " attach" (orcad) trimit ceva ce poate este de ajutor. pt. fazare se urmareste imp.de grila pe osciloscop in faza cu tensiunea de sincronizare pe tiristor rind pe rind , ceilalti avand grilele scoase, urmarind ca deschiderea lor sa corespunda locului din punte.

Post #13 - EM - emil.matei.ro -

Intr-un redresor comandat din componenta unui aparat industrial (SU-1000, Uz. Electrotehnica) impulsurile pentru cele 6 tiristoare sunt trimise la amplificatoarele de impulsuri printr-o retea de diode plasate la iesirile integratelor. Sunt aplicate trenuri de impulsuri generate de un astabil, care sunt active la cuplarea unui releu in modul descris anterior.
Oscilatorul cu tranzistoarele P10 si P11 inclus in schema de mai sus, un circuit basculant astabil care furnizeaza trenurile de impulsuri, este cel din schema urmatoare:
Semnalele rezultate dupa reteaua de de diode sunt amplificate prin intermediul a 6 circuite cu cate doua tranzistoare bipolare si sunt aplicate apoi pe infasurarile primare ale celor 6 transformatoare de impuls prin care semnalele se trimit in portile tiristoarelor:

Click pentru a mari desenul !
Un circuit asemanator este prezentat si in cadrul temei "Laborator 6 - Dispozitivul de comanda pe grila trifazat" - Morosan Cristina - Universitatea "Stefan Cel Mare" Suceava. Acest dispozitiv de comanda pe grila trifazat, destinat comenzii unei punti cu tiristoare, utilizeaza tot circuite SI cu diode, realizand astfel logica de comanda multipla a unui tiristor (cand acesta se afla in conductie) ori de cate ori se comanda un alt tiristor inseriat cu acesta, evitandu-se iesirea sa din conductie datorita procesului tranzitoriu ce poate avea loc la comutarea curentului dintr-o ramura a convertorului in alta.
Link-ul catre materialul respectiv:
http://stud.usv.ro/~cristinam/pagini/l7.htm
Intrucat in desenul din referinta mentionata nu sunt figurate punctele conventionale la intersectiile liniilor ce reprezinta conexiunile electrice, pentru a evita eventuale confuzii, am redesenat schema, completand-o cu punctele mentionate:

Click pentru a mari desenul !

Post #14 - EM - emil.matei.ro -

Redresorul de sudare automata "RSA500-M" este tot in punte complet comandata. Pentru sincronizare sunt folosite tensiunile livrate in secundar de catre un transformator trifazat auxiliar de mica putere.
In schema urmatoare se poate vedea vedea o alta solutie pentru Circuitul de sincronizare, aici.
Documentatia completa poate fi consultata aici.
start thread
Valid XHTML 1.1 Enciclopedie de electronica Emil MATEI - Electronic Circuits Collection un portal cu si despre tehnologie in memoria revistei Tehnium